Dragoș Pîslaru, noi explicații despre PNRR: ce se întâmplă cu legea integrității, împrumuturile și marile proiecte

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat cum s-a modificat Planul Național de Redresare și Reziliență al României după negocierile cu Comisia Europeană.

Printre principalele schimbări se numără reducerea componentei de împrumuturi, modificarea unor criterii privind finalizarea proiectelor și transferarea unor investiții importante către politica de coeziune. Ministrul a oferit, de asemenea, detalii despre situația legii integrității, una dintre reformele asumate de România prin PNRR.

Legea integrității, condiționată de decizia privind constituționalitatea

În cazul legii integrității, discuțiile au fost concentrate în special asupra unor prevederi contestate și asupra problemei aplicării retroactive a anumitor principii.

Dragoș Pîslaru a precizat că, din punctul de vedere al Comisiei Europene, proiectul răspunde cerințelor stabilite în cadrul reformei. Înainte de promulgare trebuie însă clarificate aspectele ridicate de Curtea Constituțională.

Acesta a arătat că, dacă legea va trece de procedura legislativă și va putea fi promulgată, România va îndeplini pe fond și celelalte repere stabilite pentru reforma respectivă.

Noi reguli pentru finalizarea investițiilor prin PNRR

O problemă importantă pentru România este reprezentată de termenul-limită până la care trebuie realizate investițiile finanțate prin PNRR.

În urma renegocierii, autoritățile au obținut o anumită flexibilitate în ceea ce privește modul în care sunt considerate finalizate unele proiecte.

Potrivit lui Pîslaru, în anumite situații, în locul unei recepții finale complete pot fi luate în calcul recepții parțiale sau atingerea unor procente de execuție.

Schimbările urmăresc să permită României să utilizeze cât mai mult din fondurile disponibile, în condițiile în care mai multe investiții au întâmpinat dificultăți de implementare.

Componenta de împrumuturi a PNRR a scăzut la circa 6,8 miliarde de euro

România a redus semnificativ componenta de împrumuturi comparativ cu forma inițială a PNRR.

În prezent, potrivit lui Dragoș Pîslaru, împrumuturile aferente planului se ridică la aproximativ 6,8 miliarde de euro.

În același timp, valoarea totală a PNRR este de puțin peste 20 de miliarde de euro. În forma inițială, planul României ajunsese la o valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro.

De ce a fost redusă finanțarea rambursabilă

Ministrul a explicat că diminuarea componentei de împrumuturi nu este rezultatul exclusiv al renunțării la proiecte.

Un factor important îl reprezintă impactul pe care împrumuturile îl au asupra deficitului bugetar. În acest context, România trebuie să evite contractarea unor finanțări rambursabile care nu sunt strict necesare.

Pîslaru a făcut referire și la instrumentul SAFE, prin care România a obținut acces la un împrumut considerat avantajos, cu o perioadă mai lungă de rambursare și o perioadă de grație.

Astfel, autoritățile au preferat să reducă nivelul împrumuturilor din PNRR și să utilizeze, acolo unde este posibil, alte instrumente europene de finanțare.

Spitalele și anumite lucrări de autostrăzi au fost transferate pe coeziune

O parte dintre proiectele care figurau în PNRR au fost mutate către fondurile de coeziune.

Printre investițiile menționate de ministru se află proiecte pentru spitale și anumite lucrări de autostrăzi care au întâmpinat probleme în procesul de achiziții publice.

Prin transferul către politica de coeziune, proiectele pot continua să beneficieze de finanțare europeană, însă printr-un alt mecanism decât PNRR.

Ce urmărește România prin renegocierea PNRR

Modificările prezentate de Dragoș Pîslaru arată că România încearcă să adapteze PNRR la realitatea din teren și la capacitatea efectivă de implementare a proiectelor.

Investițiile care pot fi realizate în termenii agreați cu Comisia Europeană rămân în PNRR, în timp ce alte proiecte sunt transferate către fondurile de coeziune.

În același timp, reducerea împrumuturilor permite limitarea unei îndatorări suplimentare și a presiunii asupra deficitului bugetar.

Prin această abordare, România urmărește să valorifice cât mai eficient fondurile europene disponibile, să mențină investițiile strategice și să evite pierderea finanțărilor pentru proiectele care pot fi realizate prin alte programe europene.