România ajunge la finalul PNRR: ce bani pierde și ce proiecte rămân de finalizat după 31 august 2026

România ajunge luni, 31 august 2026, la termenul final pentru implementarea investițiilor și reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectele care nu sunt finalizate și eligibile până la această dată nu mai pot fi finanțate prin acest mecanism european și vor trebui continuate din alte surse, în principal de la bugetul de stat.

PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană în 2021, cu o valoare inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro. După mai multe renegocieri, programul a fost redus la 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile. Guvernul a confirmat în august că termenul final de implementare rămâne 31 august 2026.

România a primit aproape 13 miliarde de euro

Potrivit datelor prezentate în materialul analizat, până la 12 august 2026 România primise efectiv 12,97 miliarde de euro din PNRR. În același timp, numeroase proiecte se aflau încă în diferite stadii de execuție.

La nivel național erau active peste 15.000 de proiecte, iar aproximativ 4.500 de investiții nu fuseseră recepționate la jumătatea lunii august.

Pentru unele lucrări cu întârzieri tehnice minore a fost introdusă recepția parțială excepțională, cu condiția ca partea rămasă de executat să nu depășească 5% din valoarea contractului și să fie finalizată în cel mult 120 de zile.

A7 intră în ultima zi a PNRR cu lucrări încă în execuție

Unul dintre cele mai importante proiecte finanțate prin PNRR este Autostrada A7. Cinci loturi au fost incluse în finanțarea prin granturile europene.

Pe sectorul Adjud–Bacău, lucrările au avansat rapid în ultimele săptămâni, însă deschiderea din 31 august este una etapizată. Tronsonul Adjud–Bacău Sud urmează să fie dat circulației, în timp ce Nodul Bacău Nord, necesar pentru conexiunea completă cu Varianta Ocolitoare Bacău, nu este finalizat.

După această deschidere, A7 ajunge la aproximativ 242 de kilometri funcționali din cei 319 kilometri proiectați între Ploiești și Pașcani.

În schimb, sectorul Bacău–Pașcani, cu o lungime de aproximativ 77 de kilometri, rămâne în lucru. Cele trei loturi au procente de execuție diferite, iar lucrările care nu vor fi finalizate în termen vor trebui continuate cu bani de la bugetul de stat.

O situație similară este pe A1, la Margina–Holdea, tronson de puțin peste nouă kilometri care include aproximativ 2,5 kilometri de tuneluri. Și aici lucrările nefinalizate până la 31 august vor necesita alte surse de finanțare.

Sibiu–Pitești, departe de finalizarea prin PNRR

O altă investiție majoră, Autostrada Sibiu–Pitești, nu putea fi finalizată integral până la termenul PNRR.

Mai multe secțiuni montane au termene contractuale care depășesc anul 2026. Tronsonul Boița–Cornetu are termen în 2028, iar Cornetu–Tigveni are, de asemenea, un termen ulterior închiderii PNRR.

Prin urmare, o parte importantă a autostrăzii va fi finalizată prin alte surse de finanțare.

Și proiectele feroviare au fost reduse

Componenta feroviară a PNRR a fost recalibrată de la aproximativ 328 de kilometri la circa 220 de kilometri, fiind păstrate cu prioritate proiectele considerate mai realizabile în termen.

Unele tronsoane au înregistrat progrese importante, însă mai multe proiecte rămân departe de finalizare. Printre acestea se numără sectoare de pe coridorul Caransebeș–Timișoara–Arad și linia Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor.

Programul a inclus și modernizarea materialului rulant, printre investiții numărându-se locomotive electrice modernizate și vagoane reabilitate.

Sănătatea, printre domeniile cu cea mai mare absorbție

În sectorul sanitar, rata de absorbție a ajuns la 91%, potrivit Ministerului Sănătății. Termenul pentru proiectele din sănătate a fost prelungit, în anumite condiții, până la 31 august 2026.

Șapte dintre cele opt spitale finanțate prin PNRR ajunseseră, în iulie, la un stadiu de execuție cuprins între 91% și 100%. Excepția era proiectul Spitalului Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, cu un grad de execuție de aproximativ 69%.

PNRR a finanțat, de asemenea, proiecte pentru creșe, școli, clădiri publice, piste pentru biciclete, colectarea deșeurilor, împăduriri și reabilitarea energetică a clădirilor.

Aproape 100 de jaloane sunt întârziate

Potrivit datelor din materialul analizat, 202 jaloane și ținte erau îndeplinite și evaluate pozitiv de Comisia Europeană, alte 80 erau finalizate sau aproape de finalizare, în timp ce 99 erau întârziate și prezentau diferite niveluri de risc.

Unele măsuri au fost eliminate sau restructurate în cadrul ultimei revizuiri a PNRR. Guvernul a precizat că revizuirea a vizat 94 de măsuri, dintre care 68 au fost modificate, 23 ajustate din cauza imposibilității de realizare în forma inițială, iar trei au fost eliminate.

România pierde sute de milioane de euro

Una dintre cele mai importante pierderi este legată de reforma salarizării unitare. Neîndeplinirea jalonului aferent acestei reforme în termenul PNRR înseamnă pierderea a aproximativ 770 de milioane de euro. Informația a fost confirmată public de autorități și de Administrația Prezidențială.

România a pierdut deja și aproximativ 458,7 milioane de euro în urma evaluării cererii de plată numărul 3, deși a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele suspendate inițial.

La acestea se adaugă alte pierderi asociate unor jaloane privind companiile energetice, pensiile speciale, conducerea unor companii de transport și alte reforme.

Un alt jalon important, privind eliminarea unor capacități de producție pe cărbune, nu a fost îndeplinit în termen. Decizia de amânare a închiderii unor grupuri energetice a fost justificată prin necesitatea menținerii alimentării cu energie termică a municipiului Craiova.

Ce se întâmplă cu proiectele după 31 august?

Închiderea PNRR nu înseamnă abandonarea proiectelor începute. Autostrăzile, căile ferate, spitalele sau investițiile locale care nu sunt finalizate vor trebui continuate din bugetul de stat ori mutate, acolo unde este posibil, pe alte programe europene.

Problema este că finanțarea poate deveni mai scumpă. România pierde nu doar granturi europene, ci și accesul la condițiile avantajoase de finanțare asociate PNRR.

Astfel, bilanțul final al PNRR este unul mixt: România a atras miliarde de euro și a demarat investiții majore în infrastructură, sănătate și administrație, dar intră în ultima zi a programului cu proiecte încă neterminate și reforme restante.

De la 1 septembrie, miza se schimbă: proiectele trebuie terminate, însă o parte dintre ele nu mai au în spate banii PNRR, ci bugetul României.